Eu si tu suntem in tandem, prinsi ca intr-un dans al imperecherii. Tu alergi dupa mine, eu alerg dupa soare. Ne guduram si ne ofeream unul altuia, ca doi pescarusi. Ne spunem si ce nu e de spus. Ne confesam ca sa ne eliberam mintea, iar gandul ne zboara deasupra tarmurilor. Dedesubtul nostru stau oamenii simpli, care nu pot intelege de ce zborul nostru e atat de armonios.
Ne tinem de aripi si ne rotim in sensul acelor de ceasornic. Le bucuram privirile, insa ei nu au cum sa patrunda in lumea noastra. Ei sunt doar oameni. Noi suntem pescarusi. Coboram pe pamant doar ca sa ne adapam cu miresme. De restul nu avem nevoie. Sus, in cer, avem de toate.
Planam printre stele si vorbim cu ingerii. Ei ne mai dau cateodata mesaje de trimis pamantenilor. Insa pamantenii nu au urechi sa le asculte. Ce bine e sa fii un simplu pescarus intr-o lume a oamenilor atat de simpli…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu