Incurajeaza-ma

O ridicare usoara de sprancene, un zambet lasciv in coltul gurii, o aprobare in surdina. Incurajeaza-ma, strig, am nevoie de asta. Fie si numai cu o privire. Sufla-mi vant in spate ca sa pot merge in varfurile picioarelor. Caci tu esti muza mea, padurea mea de flori, capita mea de fan, balansoarul unde-mi plimb devenirea. Iti vin in intampinare, tu vii de ma cauti. Nu ne gasim totdeauna. Trecem uneori unul pe langa celalalt, in ceata care intuneca aleile. Insa caut si tu cauti. Iar atunci cand ne regasim e nunta anotimpurilor, infloresc macii si cresc frunzele. Iti alerg in brate, iti deschizi zambetul ca sa ma primesti in el. Si asta-mi da curaj, asta ma induioseaza si ma impinge inainte. Intotdeauna inainte. Asa da!