miercuri, 8 aprilie 2009

Fantome

Ma bantui si in vis. In alb si negru. Radiezi si stelele se uita la tine. Lumina iti umbreste fata nepermis de perfecta. Stralucesti atat de frumos, incat mi-ai creat dependenta. Ma obsedezi. Ma posedezi.
Iti cersesc sentimente care sa nu mai aiba termen de valabilitate. Imi doresc sa facem amandoi pasi marunti si siguri, in locul acrobatiilor de la barna. Fara salturi spectaculoase. Nu-mi mai plac jumatatile de masura, situatiile secundare si firimiturile altora.
Hai sa fim si noi ca toti ceilalti. Nici puri, nici prea adevarati. Nu suntem nici ingeri, nici demoni. Insa daca vei ramane doar vant, mi-e teama ca prezentul va fi desirat si incropit cu un alt viitor. Iar nodurile dor amarnic. Iesi din vis, revino in realitate. Acolo, in vis, e mult negru, aici e mult alb. Haide sa coloram impreuna o panza de paianjen, in care sa prindem un alt apus de soare.

2 comentarii:

  1. Cosmina Dumitru8 aprilie 2009, 07:05

    Bravo, doamna!
    avand in vedere ca ne stim cam de pe vremea cand aveam varsta copiilor nostri, ma declar impresionata
    si stii ca eu sunt foarte calica cu complimentele

    RăspundețiȘtergere
  2. Cosmina Dumitru8 aprilie 2009, 07:07

    sa stii ca eu chiar ma bucur din suflet ca ne conversaram...si sa stii ca ...chiar vreau sa pastram legatura

    RăspundețiȘtergere