El si doar el

In fiecare dimineata imi trezesc copilul cu sarutari tandre si plecam impreuna pe drumul cunoasterii, tinandu-ne de mana. Ochisorii lui frumosi ma privesc duios si-i simt increderea pe care mi-o acorda. Imi zambeste sa-mi faca pe plac, canta si danseaza sperand sa ma bucure, deseneaza si-mi daruieste imaginatia lui. Cand adoarme in masina si il iau in brate sa-l duc in patutul lui, cand ii asez papuceii in picioare sau ii pregatesc micul dejun, cand stau in genunchi sa-i leg sireturile, ma simt mama.
Sunt mama care am visat sa fiu. Poate nu mama ideala, poate nu mama totdeauna rabdatoare. Insa cu siguranta mama iubitoare si protectionista.
Il iubesc cum n-am crezut ca pot iubi, il pretuiesc cum n-am crezut ca pot pretui. Si el merita. Merita tot soarele din lume, rasaritul si apusul stelelor, cerul albastru si intregul nisip al plajelor. El este si va fi mereu cadoul cel mai de pret pe care l-am primit de la eternitate…