luni, 21 septembrie 2009

Vreau merdenele!

Domnule, una si cu una fac milioane de pofte. Au trecut lunile, s-au adunat dorintele. Nu mari, ci chiar modeste. O modestie sora cu nevoia. Ah, merdenele ale studentiei mele! Parca si acum va simt parfumul melancolic.
O merdenea ca o pata de culoare fara prea multe miresme. Da, zic, o fi, dar nevoile-mi sunt nedisciplinate. Orice as face, oricat le-as imbiba cu arome locale, nimic nu le reduce la tacere. Sunt incapatanate si infidele. Le-am dat tot ce au vrut. Le-am dragalit si le-am infundat cautarile. Le-am cumparat chiar linistea aparenta cu pretul altor aventuri gastronomice. In van. Ca o flasneta incapatanata care nu se dezleaga de evantaiul amintirilor, aburii flamanzi ai poftei nebune imi incretesc gusturile. Iar poftele, saracele, imi ametesc si mai tare trupul fragezit.
Deci, da, o merdenea as savura. O atat de firava si nevinovata dorinta. Da' ce tot zic! Nu una, ci regimente intregi de merdenele blindate.
As da regatul meu pentru cinci minute in fata delicatesei atat de putin rafinate...

8 comentarii:

  1. Recunosc , am cautat si eu dar acum gasim doar "mirosurile " acelea , astea sunt prea fade , prea de " criza ", preferand orice altceva .
    Ori am devenit noi mai pretentiosi , ori tanjim in subconstient , melancolic chiar , dupa acele vremuri . pooop
    Yoly

    RăspundețiȘtergere
  2. Recunosc si eu, un aluat frantuzesc incarcat cu branza nu are nici o legatura cu umilele merdenele care troneaza in atatea vitrine prafuite, trimitandu-si aromele atat de departe :). So, cred ca o vizita poate rezolva aceasta pofta :D

    RăspundețiȘtergere
  3. @Ioly: vremurile s-or fi schimbat, insa gustul merdenelelor a ramas acelasi :)
    @domnisoara T: of! cu vizitele e mai greu; intre timp mi-am incropit niscaiva placinte cu ceva branza; mi-am mai stins pofta

    RăspundețiȘtergere
  4. Aoleu, cate merdenele am "savurat" in ultimii 4 ani. De ce nu faci un drum pana la Victoriei, ca nu s-a epuizat stocul. :)
    De unde cumparai merdenelele din vremea studentiei?

    RăspundețiȘtergere
  5. @Catalin: de la Victoriei le luam, bineinteles; de ce nu dau o fuga? hm! as vrea eu... sunt insa departe de Bucuresti; savureaza tu si pentru mine :)

    RăspundețiȘtergere
  6. draga laura, sa tanjesti dupa merdenelele pe care le mancam (da, si eu...) in studentie e nimic fata de pateurile cu branza din Campulung (mereu calde, mereu pline ochi cu branza, mereu crocante, mereu ieftine si mari).

    RăspundețiȘtergere
  7. @Alexandru: aoleo, m-ai lovit in moalele capului; te cred pe cuvant... :)

    RăspundețiȘtergere
  8. A, da? Am verificat intre timp: deci tu esti in Paris si tanjesti dupa merdenelele din Bucuresti?! Maaaaai, ca sa vezi ce coincidenta, eu tanjesc dupa prajiturile din patiseria de pe langa Notre Damme.
    (Ma rog, sunt mai multe.. eu am dat de asta si e intr-o raza mai mica de 1km de notre damme)

    RăspundețiȘtergere