
Si atunci stai si te intrebi: si totusi, de ce noua (luni)?! Zau!, e prea mult. E mult prea mult.
As da pielea mea, pe blana de felina. Eu femeie, ea pisica. Amandoua asteptam noua. Eu insa strang luni, ea saptamani. Pai de ce ea poate repede si eu nu? Cu ce e plodul de matza mai presus decat puiul de om? Intre noi fie vorba, cred ca Dumnezeu a incercat sa fie subtil cand a inventat vorbitoarele. Ne-a lasat. Timp. Sa reflectam. Sa digeram. Si poate ca n-a fost rau intentionat, insa atat de putin prietenos! Pai 9! In fine, nu mai insist. Sapte au trecut. Mai sunt doua. Ramane sa vedem ce naste din pisica daca (mai) papa lapte!
Asta e ceea ce diferentiaza femeia de barbat - poate indura mai mult decat el. Hang in there!
RăspundețiȘtergereAstept poze peste 2 luni. Banuiesc ca atunci se vor spulbera toate greutatile prin care treci acum si nu vor mai conta. :)
si cand au trecut ... abia incepe greul. usor in continuare uram. si sa fie cu bine si noroc!! :)
RăspundețiȘtergere@Catalin: crezi ca doar asta diferentiaza "omul" de femeie? pun si poze, s-a facut!
RăspundețiȘtergere@Alina: cunoastem deja greul de "dupe"; merci, merci pentru urari; ce copii frumosi am vazut eu pe blogul tau! sa-ti traiasca!
lasa ca e bine in burtica. noi sa fim sanatoase sa ii putem purta cu bine. dupa ce am nascut fetita si am vazut cat e de greu, m-am gandit ca mai puteam sa o port linistita cativa ani si sa oa nasc direct mare. acum mi-am mai schimbat optica. si iar o iau de la ineput.
RăspundețiȘtergere@Loredana: e bine, nu zic! pana atunci incerc sa ma bucur de un "taram de vis" ;) te mai astept!
RăspundețiȘtergereNu, bineinteles ca nu. :)
RăspundețiȘtergereUite ca a mai trecut o luna..