Habar n-am cand, cum si mai ales de ce. Putea sa mai stea si el nitel. Pare insa foarte grabit. El, anul nelipsit. Lunile si zilele duioase se agita tremurand parca a spaima. Le este prea-plin timpul, asa incat s-au decis sa treaca la alta tema. La alte luni, cu o alta veselie. Alta cantare de pasarele, cu o partitura diferita.
Intre timp mai avem insa ceva dansuri de ambalat. Si ar fi bine sa nu le ratam. Ca sunt pretioase. Eu zic sa ne aruncam la vanatoare de liniste si zambete. Sa lasam in frig lanurile de griji si melancolie. Sa luam mai cu binete ce am primit deja. Si, da!, sa apasam poate mai iute pedala dorintelor atat de neimplinite. Trebuie sa vina odata si Craciunul lor!
Hai sa ne incantam privirea si auzul! Daca stam si cautam atent, gasim sigur si ceva grane aurite care sa ne arate ce e de vazut. Nici nu trebuie mai mult. Atat!
Un clinchet de clopotei - afanat de prima (si poate ultima) zapada. Sa ne bucuram dara - si sa construim repede bulgarii pana nu se topeste... La Multi Ani, deja!
RăspundețiȘtergere